Experiențe europene privind autonomia universitară

În perioada 14-15 mai 2014, Școala de Management în Sănătate Publică, în parteneriat cu Ministerul Sănătății  și Biroul Organizației Mondiale a Sănătății în Moldova, a organizat un atelier de lucru cu genericul ”Autonomia universitară în procesul descentralizării învățământului medical universitar și postuniversitar”.

Evenimentul a fost organizat în cadrul Proiectului Îmbunătățirea managementului mobilității cadrelor medicale din Republica Moldova, finanțat de Uniunea Europeană, și a avut drept scop instruirea reprezentanților comunității USMF ”Nicolae Testemițanu” în domeniul guvernării universitare, managementului financiar, stabilirea rolurilor și responsabilităților în procesul de descentralizare a învățământului medical, în condiții de autonomie universitară.

În calitate de formator a fost invitat prof. Raul Kiivet, șef Departament de Sănătate Publică a Universității din Tartu, Estonia, pentru a împărtăși din experiența țării din două perspective - perioada postsovietică și după 2004, odată cu aderarea la Uniunea Europeană.

La sesiunea de deschidere, cu mesaje de salut au venit organizatorii - Arcadie Cotruță, ofițer pe probleme legale, Biroul OMS în RM, și Oleg Lozan, prorector pentru implementarea tehnologiilor informaționale și dezvoltare strategică, director Școala de Management în Sănătate Publică, și Olga Cernețchi, prorector pentru asigurarea calității și integrării în învământ.

Olga Cernețchi a menționat că USMF ”Nicolae Testemițanu”, de rând cu alte 15 instituții de învățământ superior de stat, activează în condiţii de autonomie financiară, începând cu 1 ianuarie 2013. Prorectorul a subliniat că primul pas, cel legislativ, a fost făcut, iar în următorii ani se preconizează întreprinderea unor acțiuni concrete privind reformarea managementului universitar în finanțarea domeniilor de instruire și cercetare medicală.

Profesorul Kiivet a prezentat informații despre sistemul de sănătate al Estoniei, sistemul de învățământ superior, structura Universității și a Facultății de Medicină pe care o reprezintă, organizarea, desfășurarea și finanțarea instruirii medicale și farmaceutice în Estonia, dezvoltarea curriculum-ului pentru asigurarea calității educației medicale;  cercetarea și studiile prin doctorat, precum și despre Spitalul Universitar Tartu.

Un subiect aparte l-a constituit accesul și utilizarea fondurilor europene pentru instruirea și cercetarea în domeniul medical și dezvoltarea sistemului de sănătate, în general, precum și granturile pentru cercetare și mobilitate educațională, în contextul aderării la Uniunea Europeană. A fost abordată și Directiva 2011/24/EU privind asistența medicală transfrontalieră, migrația cadrelor medicale și serviciilor medicale, și Directiva 2005/36/EU de recunoaștere a calificărilor profesionale.

Expertul estonian a vorbit și despre reformele privind finanțarea universității în educație și cercetare, guvernarea universității, partajarea rolurilor și a responsabilităților Consiliului universitar, Senatului, rectorului, decanilor facultăților, Consiliului decanilor, șefilor de departamente etc.

Facultatea de Medicină a Universității din Tartu este singura în Estonia și a fost înființată în 1632. La Facultate își fac studiile 1500 de studenți (inclusiv 96 de studenți internaționali și 145 doctoranzi), 515 rezidenți. Procesul de instruire medicală este asigurat de 405 de cadre profesoral-didactice. Facultatea de Medicină cuprinde 9 departamente preclinice și 19 departamente clinice, amplasate în Spitalul Universitar Tartu. Bugetul anual al Facultății constituie 26  de milioane de euro. Autonomia universitară este asigurată la 100%.

Reformele din învățământul  medical, în 2014, prevăd: în primii 3 ani se predau disciplinile preclinice, anii 4-5 - disciplinile clinice, anul 6 - cuprinde studii practice, inclusiv 3 luni în medicina de familie, 2 luni - medicina de urgență și 4 luni - medicina de spital. Unul din obiective este organizarea studiilor practice pentru studenții anului 6 în afara Spitalului Universitar Tartu, pentru a crea aici condiții optime de studiu a disciplinelor clinice la anii 4-5.

Instruirea prin rezidențiat durează 3-5 ani, în dependență de specialitate (37 de specialități), în conformitate cu programul individual de studiu în diferite instituții medicale (prin rotație). Rezidenții sunt angajați în spitale și alte instituții de sănătate, au un salariu achitat de Ministerul Afacerilor Sociale și beneficiază de toate garanțiile sociale, inclusiv de pensie.

Spitalul Universitar Tartu are 3825 de angajați, dintre care 510 - medici și dispune de 975 de paturi. Anual se înregistrează circa 42 000 de pacienți, 460 000 de vizite de ambulator, 31 000 operații chirurgicale. Toate cadrele profesoral-didactice, care predau disciplinile clinice, activează prin cumul în Spitalul Universitar.

Cea de-a doua zi de instruire a fost organizată sub formă de briefing și a fost dedicată discuțiilor în grup, conform subiectelor de interes ale participanților. Reprezentanții Universității au fost foarte activi și au pus diverse întrebări asupra unor aspecte administrative, educaționale și financiare. A fost un dialog constructiv, bazat pe exemple concrete și experiențe proprii.

”În aceste două zile, am încercat să vă zic adevărul, dar adevărul din perspectiva și experiența mea. Probabil că cea mai bună soluție nu este cea din Estonia, experiențe sunt diferite, important este că trebuie să planificați  riguros obiectivele, pentru următorii 10-15 ani. Așa veți crea viitorul. Eu sper și vreau ca dvs. să utilizați toate oportunitățile pe care vi le oferă Uniunea Europeană. Vă doresc să găsiți calea cea mai bună în adaptarea și ajustarea managementului universitar la standardele europene. Mi-ar fi interesant să mă întorc în țara voastră și să învăț și eu de la voi, și să văd că lucrurile stau mai bine ca la noi”, a spus profesorul Kiivet.

”Acest workshop și-a propus un scop nobil - de a vedea care este experiența Estoniei în acest domeniu, un stat care a avut un trecut istoric atât alături de Republica Moldova, cât și un parcurs european. RM este în proces și pașii pe care trebuie să-i urmăm trebuie înțeleși bine d.p.d.v. teoretic, înainte de a-i aplica în practică”. Ceea ce a prezentat profesorul Kiivet și experiența Universității din Tartu poate servi ca model pentru noi și pe care-l putem implementa”, a spus reprezentantul OMS. 

”Cât privește autonomia universitară, Biroul OMS în RM susține, în cadrul Proiectului, îmbunătățirea managementului mobilității cadrelor medicale și reformarea sistemului educațional medical, care nemijlocit va contribui la ridicarea nivelului de sănătate și la crearea condițiilor de muncă pentru medici, care-i va face să rămână și să se întoarcă să activeze, aici, acasă”, a adăugat Arcadie Cortuță.

În încheiere, prorectorul Oleg Lozan a adus mulțumiri expertului estonian pentru transferul de cunoștințe și experiența frumoasă în domeniul managementului autonom universitar, partenerilor - Ministerului Sănătății și Organizației Mondiale a Sănătății pentru suportul acordat și conlucrarea fructuoasă în domeniu, și reprezentanților Universității, care au manifestat un interes deosebit pentru acest subiect, fapt remarcat prin întrebările puse. ”Profesorul Kiivet ne-a oferit modalități și oportunități de dezvoltare a sistemului de guvernare universitară. Universitatea trebuie să se adapteze la aceste schimbări și să reformeze sistemul educației medicale, pentru a spori calitatea studiilor, fapt care se va răsfrânge benefic și asupra serviciilor prestate populației”, a menționat prorectorul. 

La atelier au participat circa 60 de persoane: reprezentanții administrației Universității de Stat de Medicină și Farmacie ”Nicolae Testemițanu”, decanii și șefii de subdiviziuni universitare, precum și masteranzii Școlii de Management în Sănătate Publică.  

Foto: OMS [nggallery id=106]